05 ianuarie 2011

romania lor

Ei, gata joaca! Au trecut sarbatorile (bine, mai e Sf. Ion, da' trece si ala!), s-au mancat fripturile, salatele, "porcariile", dulciurile, acu ne intoarcem pe plantatie! Se presupune ca omul cand incepe un an nou se gandeste cu optimism la anul de vine! Dar poti?! Tarisoara asta se gandeste cu drag la tine (ceva in genul unei iubiri cu sila, pe la spate, apasat si cu scrasnet de masele) si mai ia un strat de piele de pe tine. Daca tot a avut grija sa te faca sa fumezi de nervi, macar sa impinga perversitatea pana la capat: creste accizele la chiparoase, ca macar sa ai motive sa zici ca fumezi tigara de dupa. de dupa ce ti-a tras-o cand ai cumparat pachetul de la chiosc, ca ai fost civilizat si nu ai apelat la conationalii mai bronzati de la colt, care te anunta discret ca au cu ce sa iti potoleasca nevoia de nicotina, la preturi de criza. Si daca tot iti ofera sosele largi si bine intretinute, intersectii cu semafoare inteligente care fluidizeaza traficul, iti scumpeste si acciza pe carburanti, ca sa nu simti ca o arzi degeaba cate o ora in trafic. o faci pe bani grei. pe banii tai mai exact, ca de cand au ramas grei leii parca zboara mai usor din portofel. Deci nu iti ramane decat sa te urci dimineata in masina, sa faci slalom printre gropile aparute peste noapte in urma celor doua ninsori blande de iarna asta, fara geruri cumplite, sa cari familia unde are treaba fiecare individ, apoi sa cauti un loc de parcare. Pentru cine nu stie, Bucurestiul are un centru extrem de ofertant in materie de parcari. adica iti ofera in fiecare dimineata ocazia sa iti pui intrebarea "io unde dracu pun masina dimineata asta?!". De exemplu eu am fericirea de a lucra undeva in centru, ceea ce ma facea sa las masina sub nasul alesilor care privesc tara de sus, adica de la inaltimea Casei Poporului (pentru cei care au deschis ochii dupa lovilutie, ii zice Palatul Parlamentului), mai precis in Piata Constitutiei. Loc frumos, larg, cu parcari gratuite (??!), unde cu un pic de noroc ai sanse sa iti gasesti un loc de popas pentru mijlocul de locomotie. Asta daca nu se organizeaza mitinguri, concerte, crosuri, etc. De exemplu la sfarsitul anului trecut primarul a decis ca zona viticola Bucuresti trebuie sa aiba festivalul vinului fiert, drept pentru care cu cateva zile inainte de Craciun piata a fost imprejmuita cu gardulete de fier si au inceput sa apara, timid, diverse elemente tipice evenimentului (casute de lemn facute pe loc, o scena, corturi, etc). Cand m-am intors la munca dupa revelion, desi tot ce s-a adus cu ocazia evenimentului in piata disparuse, garduletele rezistau. Le-a mai luat inca o zi sa dispara si ele, ca era greu tare sa le ia cineva de acolo! Probabil ca asteptau niscaiva miscari de protest si le tineau pregatite la nevoie.
Sa nu uit de evenimentul weekend-ului, si anume epopeea intoarcerii a jumatate de Bucuresti de la munte, unde s-au calcat toti in picioare sa plateasca anormal de mult pentru placerea de a bea o bere la pet pe partia de ski: agasat de faptul ca trebuie sa stea cu toti imbecilii in coloana care se intorcea (sau mai bine statea sperand ca odata si-odata se va intoarce) spre casa, presedintele tuturor romanilor a dat-o dracu de solidaritate, economie si ce mai vreti voi si a abandonat masina pentru un elicopter care l-a preluat din trafic si l-a dus la caldurica in palatul prezidential. Bizonii sa ramana blocati in trafic, ca nu i-a pus nimeni sa investeasca in frunza doamnei Cocos. Daca n-au vrut pe partiile din Austria cu toti sarantocii si au preferat sa isi etaleze D&G-urile si LV-urile in Poiana, sa sufere!

Niciun comentariu: