10 aprilie 2009

Moldova

Zilele astea presa romaneasca a vuit de miscarile populare de la Chisinau. Sincer, m-am bucurat cand am auzit despre ceea ce se anunta un pas spre occident al celei mai sarace tari a Europei! Numai ca totul s-a dovedit doar o mare gogoasa! Singurii care au iesit in strada au fost tinerii! Iar adultii, uneori chiar parintii lor, au stat cuminti in case, la adapost, tematori, chiar si atunci cand copiii lor erau arestati de militie! RUSINE! Rusine moldovenilor! Sa nu mai aveti tupeul sa va plangeti vreodata de cat va e de greu, de cat de grea e stapanirea comunista pro-rusa!

02 aprilie 2009

Crize, fiţe, primăvară

Deşi îmi propusesem să postez câte o intrare săptamânală, iată că m-am făcut de râs (în ochii singurului cititor, adică al meu) iar.
Între timp a venit primăvara, aşa cum ne-am obişnuit: capricioasă, cu temperaturi între 1 şi 22 de grade, de mori de cald seara după ce ai tremurat de frig dimineaţa. Fetele-cucuietele nici ele nu mai ştiu săracele cum să se îmbrace: ba cu buricul gol, ba cu plapuma pe ele. Dar tot e bine, pentru că aşa îţi mai clăteşti şi tu ochiul, de mai uiţi de criza care ne-a invadat existenţa.
Ca vorbim de criză: fraţilor, e groasă! Şi tare mi-e că, deşi ni se dau nişte cifre deloc îmbucurătoare, lucrurile stau cu mult mai rău. Şi un semn cum că intuiţia mea e corectă a venit de la Varujan Pambuccian, pe care am avut ocazia (fericită) de a îl asculta la o prezentare. Omul asta a estimat cam 5 ani de depresie, ceea ce e nasol. Şi cred ca e mai informat decât unul ca mine.
Până atunci nu e zi să nu auzi de alte disponibilizări, falimente şi alte minuni din astea. La nivel real pentru mine criza se vede prin magazinele pe lângă care treceam şi care s-au desfiinţat: MediaGalaxy de la Unirii, SensiBlu de la Unirii, Citi+ de la Hala Traian, un minimarket, un chioşc cu mancare bună (care s-a mutat "în virtual"), etc. Să mergi seara pe bulevard între Casa Poporului (pardon, Palatul Parlamentului, că suntem în post-comunism -- de parcă n-ar fi tot dracul ăla!) şi magazinul Unirii e deprimant!
Dar românul e neam special! Cozile la semafoare sunt tot imense, cozile la casele de marcat ale hypermarketurilor sunt tot mari, paţachinele tot în Mall îşi fac veacul! Mă uit şi mă minunez cum naiba se poate să mergi tot pe linia PROtevistă şi să "trăieşti clipa", când e evident că treaba e albastră! Dar eu mă minunez cum naiba poate partonul român să pretindă acelaşi preţ ca acum 6 luni când e evident că numărul potenţialilor clienţi a scăzut semnificativ!
Eh dar am şi un remediu: luaţi discografia IRIS şi bucuraţi-vă! Ah, şi multă sănătate, Cristi Minculescu!