29 septembrie 2008

Pazea ca am revenit! Sa speram ca va deveni obisnuinta.
Saptamana trecuta ecoul a plecat in tarile calde. adica pana la turci, ca atat i-a permis bugetul. Bine, si faptul ca are un atasament de 4 ani pe care nu il poate cara in excursii de documentare a avut un rol in alegerea destinatiei. Asadar ecoul, impreuna cu doamna si copilasul au plecat spre Antalya. Cum era calatorie de relaxare, zona, hotelul si pachetul de servicii au fost alese cu un unic motiv: sa permita lenevirea. A reiesit Turcia, Kemer, hotelul Grand Haber (5 stele turcesti), all inclusive.
Ca pentru orice om dotat cu doua mani si doua picioare si cu par pe corp in loc de aripi, a fost necesar sa apelam la serviciile unui avion pentru transport. Alegem Tarom-ul nu din patriotism, ci pentru ca asa ofera agentia OmniaTurism (250 eur/pers). Ne prezentam la aeroport asa cum ni s-a cerut, cu doua ore inainte, in zi de sabat. trecem de filtre, ne jucam de-a jos cureaua/sus cureaua, ajungem langa poarta de imbarcare... unde stam. Daca stai, copilul se plictiseste. Daca se plictiseste, vrea sa manance ceva. Normal, sandwich-ul pregatit acasa nu e bun. Ii cumperi unul de la barul din no man's land. "eftin", doar 18.5 lei! evident ca restul pana la 20 dispare in neant, ca tanti de la tejghea nu foloseste maruntis.
Avionul, curatel. Stuardeze dragutele (una draguta, doua asa si asa, plus un el). Mancarica bunicica. Aterizare cam zdruncinata, dar dat fiind ca acum scriu, am supravietuit. Aeroportul din Antalya face Otopeniul sa para un izlaz mai mare.
Suntem preluati de agentia partenera a Omnia, Jaro International. Noi si inca doua cupluri. Ni se da o hartiuta cu excursiile optionale, din care noi alegem Demre-Myra/Kekova/vaporas, la pret de lista 50 euro/pers, cu intrari cu tot si fara bauturi pe vas. Plecare miercuri, dar mai vedem. Suntem parasutati pe rand la receptiile hotelurilor. Nu ni se fac concesii de genul camera cu vedere sau altele. Bine, noi nu aveam mare contributie decat 10 euro strecurati in voucher si returnati sec. Insa tanti Veronica nici macar nu a schitat o tentativa de negociere pentru interesele clientilor ei.
Camera spatioasa, curata. AC centralizat, minibar cu preturi maricele, baie curatica, seif. O lista cu multe baruri si restaurante ce iti stau la dispozitie pentru conceptul AI. Ni se dau niste bratari ca la maternitate, roz fluorescent. Nu prea ma prinde culoarea si in ciuda burtii nu astept nici un bebe. Dar asta e...
Apa calda, plaja bolovanoasa. Sezlonguri destule, prosoape date pe baza unei cartelute, curate, desi unele mai sunt carpite sau scamosate pe la colturi. Barurile iti pun la dispozitie tot felul de bauturi neimbuteliate: apa, ceai, cafea, sucuri la dozator, bere la dozator, bauturi coca-cola la dozator. mancare oferita in dispret fata de criza alimentara din Africa. In proportie de 9x% se vorbeste ruseste.
Duminica e zi cu ploaie, asa ca sondam imprejurimile. Peste tot suntem salutati pe ruseste si doar dupa privirile noastre tampe reusim sa le dam a intelege ca putem comunica in engleza. Gasim excursia rezervata la Jaro la 20 euro/pers+intrare 6 euro in muzee. Ramane sa ne mai gandim, vorbim cu tanti Veronica. Aflam ca putem pleca luni (discutia are loc pe la 9:30PM duminica), dar mai trebuie inca 10 euro/pers. Renuntam, ca de banii astia facem doua excursii cu ceilalti.
Piscinele in aer liber puse la dispozitie de hotel sunt ok, dar apa este mai rece decat la mare. Asa ca decidem ca nu sunt de noi.
Martea mergem in excursia negociata la coltul hotelului. Drum lung, noroc ca piciul motaie. din 40 de turisti 34 sunt rusi sau vorbitori de rusa. Ghidul lor e super, vorbeste continuu. Ghidul de limba engleza cam trage chiulul. Vedem morminte, biserica Sf. Nicolae, amfiteatrul din Myra. Excursia cu vaporasul superba, baie memorabila, apa ca in filme. Piciul in extaz.
Restul sejurului a fost de lenevire. Normal, am aflat ora la care vom pleca cu autocarul de la hotel numai dupa ce am sunat. Tanti Veronica era prea ocupata sa sune. Nu pot sa nu ma gandesc la o turcoaica care acum 6 ani a facut 3-4 drumuri de cate 20 km prin arsita de august ca sa ne vanda o excursie de 70 euro in total.
Plecam sambata pe la 11, ca autocarul trebuia sa ne ia la 10:45. Intarziem pe drum, drept pentru care prindem ultimele locuri din avion (randul 20 din 21). decolare ezitanta, drum fara emotii. Stuardezele prezentabile, una chiar frumoasa. aterizare de nota 10.
In tara frig de mori. suntem luati cu shuttle-bus-ul si bagati pe o intrare ce pare de serviciu. ne luam bagajele, urmariti de un vag miros intepator. In drumul spre cara vedem fum din intrarea in aeroport. Cica SRI-ul s-a jucat cu chibriturile.
Una peste alta, a fost frumos. Dar.. evitati Jaro.

Niciun comentariu: